Avem doua creiere? Cum ne afectează mâncarea psihicul şi emoţiile

V-aţi gândit vreodată că ceea ce mâncaţi vă poate întuneca la propriu judecata şi afecta starea psihică şi emoţională sau chiar întreţine boli autoimune?.

Ce este „al doilea creier”?

În corp există două „unităţi de comandă”: Sistemul Nervos Central (aflat în creier şi măduva spinării) şi Sistemul Nervos Enteric (cu sediul în intestin). Ele comunică prin nervul vag pe traiectoria coloanei vertebrale şi paradoxal cantitatea de informaţie transmisă este invers decât ne-am imagina. Adică neuronii intestinali transmit mult mai multă informaţie către creier decât comandă creierul intestinelor.

Exemple ale acestei comunicări le vedem în simptome ca deranjamentele stomacale când suntem nervoşi / avem emoţii sau golul şi fluturii în stomac în momente de stres.

Invers, legăturile nu sunt evidente însă problemele intestinale pe termen lung pot cauza depresie, anxietate şi agravări ca diabetul, boala Alzheimer, autism si Parkinson.

Care este rolul Sistemului Nervos din Intestin?

Pe lângă coordonarea descompunerii bolului alimentar în nutrienţi şi reziduuri, el supervizează mai departe transformarea acestora în forme transportabile la destinaţie (nutrienţii în sânge spre ficat şi celule, iar reziduurile către căile de eliminare din corp).

Tot acest „creier” menţine la un nivel optim ph-ul sucurilor şi enzimelor digestive pentru a metaboliza corect nutrienţii şi a separa toxinele şi pesticidele din alimente.

Un alt rol important este alertarea sistemului imunitar cu privire la potenţiali intruşi (virusuri, bacterii sau macromolecule cu structură şi comportament ciudat) putând chiar genera fenomene de eliminare de urgenţă cum ar fi diareea sau vomitatul.

Câteva „curiozităţi”

-  Neuronii intestinali secretă 90-95% din serotonina din corp (hormonul stării de bine care reglează somnul, apetitul, temperatura corporală şi este implicat în regenerarea celulară a ficatului şi plămânilor şi în menţinerea densităţii osoase). Evident că în cazul unei nutriţii deficitare şi cu acumulare de toxine acest metabolism este dat peste cap şi sunt afectate beneficiile menţionate plus că excesul de serotonină ce nu poate fi eliminat corect din corp determină acea alternanţă de episoade de diaree-constipaţie în cazul unor afecţiuni ca sindromul de colon iritabil

-   Tot în intestin se secretă 50% din alt hormon important, dopamina (hormonul „plăcerii” responsabil pentru adicţii (mâncare, tutun, alcool, droguri, jocuri de noroc, etc), dar care joacă un rol important şi în procesul de luare a deciziilor raţionale)

Care sunt efectele toxicităţii intestinale?

1.   Încărcătura toxică din intestin este dată de o cantitate mult prea mare de elemente chimice nenutritive şi nenaturale care nu reuşesc să fie eliminate în totalitate din organism sau rata prin care introducem altele zilnic e prea mare.

Studii efectuate pe cordoane ombilicale ale nou-născuţilor au identificat în medie 200 de chimicale industriale şi poluatori.

2.   Această bioacumulare (metale grele, pesticide, alte toxine ce depăşesc capacitatea organismului de a le prelucra şi elimina) duce în timp, pe lângă reducerea capacităţii de a ajunge la o greutate optimă cu toate eforturile, chiar la fenomene serioase şi greu reversibile ce distrug sistemul nervos enteric şi nu numai.

Aceste stări nefaste sunt intestinul permeabil (leaky gut), boli autoimune (cum ar fi tiroida Hashimoto) şi în ultimă fază, când bacteriile ajung să treacă inclusiv prin barierele creierului principal, fenomenul de creier permeabil (leaky brain).

3.   Dietele de tip inflamator (mult zahăr, carne, grăsimi animale şi sare împreună cu aditivi şi conservanţi) crează pe lângă un mediu acid propice dezvoltării celulelor canceroase şi scăderea funcţiei de selecţie a moleculelor ce au voie să treacă prin pereţii intestinali în sânge. Acesta este fenomenul de intestin permeabil.

Ce se întâmplă cu aceste molecule? Unul din efecte este că sistemul imunitar este în alertă şi le atacă, provocând în corp stări inflamatorii.

Un caz nefericit este tiroida Hashimoto care, pentru că moleculele ţesutului tiroidian seamană cu cele de gluten, dacă acesta trece cumva în sânge din cauza intestinului permeabil, sistemul imunitar atacă tot ce prinde şi seamană cu el, inclusiv tiroida. De aceea aceasta e o boala autoimună. Eliminarea surselor de gluten în alimentaţia bolnavilor de tiroidă aduce ameliorări vizibile.

4.   Pe aceeaşi listă neagră a obiceiurilor nesănătoase sunt alimentele ce cauzează adicţii, în special zahărul şi carbohidraţii complecşi gen chipsuri şi patiserie. Şi aici vorbesc din propria experienţă că e o treabă serioasă, la mine a trebuit să ajung să-mi tremure mâinile ca sa-mi dau seama cât e de critic să ai o adicţie „nevinovată”. Nici consecinţele nici scăpatul de ea nu sunt uşor de dus.

Practic, nu există adicţii mai „sănătoase” decât altele. Toate sunt rele, nu doar cele alimentare ci şi cele emoţionale, pentru că toate cauzează în sistemul nervos aceleaşi reacţii, indiferent de calea de intrare în organism.

5.   Printre simptomele toxicităţii din intestin ajunsă la creier sunt oboseala cronică, incapacitatea de concentrare, problemele de memorie pe termen lung, dificultăţi în luarea deciziilor, toate acestea transformându-se încet în boli neurologice.

Să vedem şi câteva soluţii

1)   O plantă miraculoasă din medicina ayurvedică este Triphala (alcătuită din trei tipuri de fructe de pădure bogate în antioxidanţi şi nu numai). Se găseşte atât sub formă de plantă uscată pentru ceai cât şi tablete, la magazinele naturiste.

Se bea ca ceai seara sau se ia înainte de culcare. Ea constituie un foarte bun remediu pentru intestinul permeabil deoarece susţine, curăţă şi regenerează tractul intestinal, ajută mişcările musculare de eliminare şi are efect anti-inflamator, iar dacă este pusă sub limbă declanşează secreţia de enzime în stomac şi pancreas. Poate fi folosită pentru balonări, oboseală după mese, digestie lentă, sensibilităţi alimentare şi constipaţie cronică.

2)    Un puternic efect nutritiv şi de reparare a tractului intestinal (pe lângă beneficiile pentru sistemul osos) îl are supa de oase. Se poate găti în oala sub presiune pentru a scurta timpul şi eventual şi congela pentru a o consuma în etape.

3) Un ajutor pentru adicţiile alimentare sunt Ashwaganda (recuperare, ajută tiroida şi metabolismul grăsimilor şi chiar somnul) si Brahmi (antistress, ajută detoxifierea ficatului, calmează răspunsul imun în creier şi normalizează presiuna sangvină), două remedii ayurvedice extrem de vechi, la care se adaugă alimente bogate în crom (pentru adicţia la zahăr): broccoli, ovăz, orz, verdeţuri, spanac, nuci, seminţe, roşii, sparanghel, cartofi dulci, cacao, banane, mere.

Sfat: Paşii de urmat pentru a scăpa de adicţia pentru zahăr sunt renunţarea la a consuma zahăr rafinat, lărgirea paletei gustative şi alcalinizarea dietei prin consumul de legume verzi (zahărul este extrem de acid şi verdeţurile vor curăţa sângele de moleculele de glucoză în exces)

Ca şi suplimente ajută cromul, Schizandra şi scorţişoara

4)   Ceaiul CCF (chimen + coriandru + fenicul): câte o jumătate de linguriţă din fiecare (seminţe) se fierb 5-10 minute, se strecoară şi se beau pe parcursul zilei din termos, câte 3-4 guri la 30 minute.

5)  Reducerea gamei de lactate la cele cu probiotice (chefir) ce susţin regenerarea florei bacteriene bune

6)  Evitarea combinaţiilor de alimente ce cauzează fenomele inflamatorii, balonări şi constipaţie (ex: carne + cartofi, şuncă + brânză sau la modul general proteine + glucide cu digestie rapidă sau lactate, fructe în timpul mesei (fermentează), etc).â

7)  Prin conştientizarea fenomenelor neplăcute atunci când se întâmplă şi notarea a ceea ce am mâncat putem evita în timp combinaţiile nefaste, care pot fi diferite de la om la om.

În concluzie, tractul intestinal nu este doar un tub prin care eliminăm ce nu ne trebuie din alimente, ci este singura parte a corpului ce poate funcţiona independent de creierul central deoarece are propriul „centru de comandă”.

Diversitatea proceselor chimice şi de comunicare informaţională ce au loc la nivelul intestinelor este incredibil de complexă şi atunci şi grija noastră pentru ce introducem în organism trebuie să fie pe măsură.

O vorbă înteleaptă, aplicabilă atăt în dezvoltarea personală dar şi în sănătate spune că „Nu poţi continua să faci acelaşi lucru în fiecare zi şi să aştepţi rezultate diferite”. De aceea principiul meu este „Încearcă ceva nou, pentru că şi o mică schimbare (un gust nou, un exerciţiu nou, o atitudine / gând nou în fiecare zi ne modelează într-o versiune mai bună, mai sănătoasă pe de-a-ntregul a noastră”.

„When I let go of what I am, I become what I might be” (Lao Tzu)

„Când renunţ la ce/cine sunt acum, devin ceea ce aş putea fi”

Sper că am reuşit să vă dau suficient material de testat şi sunt deschisă mereu la idei noi aşa că vă rog să le împărtăşiţi în comentariile de sub articol!