Despre principii sănătoase, vechi de mii de ani

Medicina Ayurvedică este una dintre cele mai longevive şi cu aplicaţii dovedite de-a lungul timpului în prevenirea bolilor şi menţinerea balanţei sănătăţii fizice, mentale, emoţionale şi spirituale.

Citam într-un articol anterior un vechi proverb ayurvedic ce sublinează cât de importantă este alimentaţia:

„If diet is wrong, medicine is of no use.

  If diet is right, medicine is of no use”

Un alt principiu important este că tratamentele nu au efectul scontat pe un organism nedetoxifiat întâi. Pe de altă parte detoxifierea este un proces foarte delicat ce nicidecum nu trebuie făcut fără o pregătire prealabilă prin suplimentarea corpului cu vitamine şi minerale vitale pentru munca ce o are de depus ficatul.

Am vazut un film în care cineva căzuse într-un siloz uriaş cu cereale. Orice mişcare făcea, inclusiv umflarea pieptului să respire îl afunda instant şi mai adânc.

Exact aşa văd eu detoxifierea. Odată intrate în circulaţia sangvină sau în ţesuturi, încercările de tip şoc nu doar că nu reuşesc să scoată de acolo toxinele ci le afundă şi mai tare.

De aceea e infinit mai importantă prevenţia şi evitarea introducerii chimicalelor în organism, aşa cum subliniam şi în articolul anterior.

Pentru aceasta, medicina ayurvedică are un set de reguli de urmat pentru a ajuta organismul să nu se încarce zilnic cu toxine.

CE E BINE

1.   Să încercăm pe cât posibil ca sursa alimentelor să fie cât mai naturală. Mai bine mâncăm mai puţin dar de calitate, exact cât are nevoie organismul în loc să suplimentăm cu tot felul de gustări nocive între mese.

2.   Să nu bem lichide reci (acestea solidifică în primul rând orice bol alimentar ce conţine grăsimi şi îl transformă într-un dop). Deasemenea, 1-2 pahare cu apă călduţă dimineaţa sunt menite să dea start metabolismului, să ne energizeze şi să ajute eliminarea toxinelor din colon. Despre asta mai puteţi citi aici.

3.   Să mâncam fructe şi legume proaspete. Vitaminele şi enzimele vii se găsesc doar în plante. Vii. Plus că pe lângă o gamă largă de nutrienţi atât de necesari ele conţin şi fibre indispensabile procesului de digestie şi eliminare şi legumele au un ph alcalin în stare crudă, care reduce aciditatea creată de carne, zahăr, cereale, atât de iubită de celulele canceroase în devenire.

4.   Să mâncăm alimentele în sezonul lor şi cât mai mult din surse locale (ce se poate), nu din cele importate de peste mări şi ţări care călătoresc săptămâni cu vaporul sau sunt conservate sau congelate pierzându-şi o mare parte din nutrienţi.

5.   Să preferăm mâncarea de tip „slow food”, în care să păstrăm cât mai mulţi dintre nutrienţi. Adică gătită în timpul ei necesar, nu prăjită şi preprocesată.

6.   Să ne ridicăm de la masă când suntem pe trei sferturi plini, nu când ne dăm seama că abia ne mai putem ridica de cât am mâncat. Asta se rezolvă simplu cu noţiunea de porţie, stabilind dinainte cât vom mânca şi fiind concentraţi în timpul mesei strict pe ce facem (ce avem în farfurie, cât de mult mestecăm, cum se simte organismul). Cu alte cuvinte eliminând obiceiurile nocive ca butonatul telefonului, mâncatul la televizor, sau cititul.

7.   Regula cu aşteptatul 15 minute până simţi că esti plin. Colegii mei mă urăsc pentru asta, am generat o legendă când l-am rugat pe un coleg să aştepte 15 minute după masa principală la restaurant şi dacă după acest interval va mai pofti la dulciuri abia atunci să meargă să-şi pună pe farfurie şi prăjituri. Evident că nu s–a mai dus. De asta e rău bufetul suedez, că sunt toate acolo.

Conform unor studii medicale, după o masă de prânz ce conţine o ciorbă, un fel doi cu carne şi un desert cu zahăr, nivelul limfocitelor (celulele albe ale sistemului imunitar responsabile cu atacul „intruşilor”) a crescut de la 7000 la 11.000, un număr ce este echivalat cu o infecţie în organism. Si românul e obişnuit să facă asta la fiecare masă....

8.   Ponderea meselor principale trebuie să menţină balanţa mic-dejun uşor, prânz consistent, cină uşoară, pentru a se alinia şi cu ceasul funcţionării organelor. De exemplu stomacul este activ între 7 şi 9 dimineaţa, timpul ideal petru micul dejun, iar intestinul subţire între 13 şi 15, timp ideal pentru prânz. Ficatul îşi încheie activitatea după ora 21 deci orice nu e digerat până atunci va aştepta o nouă zi, stocându-se.

9.   Cel mai dificil lucru însă ideal este includerea tuturor celor 6 gusturi la fiecare masă (dulce, sărat, amar, acru, astringent, picant).

10.   După fiecare masă se stă aşezat 5-10 minute, apoi este indicată o scurtă plimbare uşoară pentru o digestie mai bună

11.   Să folosim condimentele în mâncare, pentru a creşte calitatea nutritivă a acestora, dar şi pentru efectul de medicamente naturale dat de acestea (ghimbir, turmeric, busuioc, piper, coriandru, fenicul, chimen, scorţişoară, usturoi, etc)

12.  Să ne acordăm dieta cu anotimpurile, deoarece în organism se produc schimbări metabolice care trebuie susţinute şi de care putem profita pentru a ne echilibra starea de sănătate.

Ce trebuie să EVITĂM

1. Alimentele preprocesate, congelate, conservate sau cu ingrediente modificate genetic

2. Resturile de mâncare reîncălzite, mai ales prin folosirea microundelor

3.   Cafeina şi derivatele sale, în special băuturile energizante care sunt cunoscute pentru efectul de bungee-jumping exercitat asupra inimii şi tensiunii arteriale, pe lângă chimicalele pe care le conţin

4.   Mâncarea pe apucate, la ore nepotrivite sau cu pauze mai mari de 4-6 ore între mese. Dă peste cap metabolismul şi echilibrul glicemic (vezi explicaţia mai pe larg în articolul meu despre carbohidraţi şi indicele glicemic)

5.   A face alte lucruri simultan cu mâncatul. Digestia are cel puţin trei etape şi locuri în care se face absorbţia nutrienţilor în sânge: în gură, în stomac şi apoi în intestinul subţire. Dacă nu suntem atenţi şi înghiţim mecanic fără a mesteca suficient sau stăm într-o pozitie care pune presiune pe stomac, ficat sau intestin, rezultatul va fi o digestie incompletă şi defectuoasă, cu consecinţe atât imediate dar şi pe termen lung.

6.  Să nu încălzim mierea (nu se pune în ceai când e fierbinte) deoarece creşte gradul de toxicitate în ţesuturi. Să nu uităm că ea totuşi conţine enorm de mult zahăr, indiferent că e natural sau nu

7.   Să nu trecem brusc la vegetarianism / veganism. Organismul are nevoie de o perioadă de tranziţie, de curăţare, de adaptare şi şocurile alimentare sunt ultimul lucru de la care să aşteptăm un efect bun. Nu contează numai ce se vede la exterior, ci uneori bombele cu ceas sunt înăuntru...

8.   Să nu consumăm zahăr alb sau procesat. Idem pentru făină.

Din proprie experienţă garantez că această listă aparent lungă este posibil a căpăta din ce în ce mai multe bife în timp dacă vă apucaţi de ea cu mentalitatea că aveţi doar de câştigat. Daţi-vă timp şi spuneţi-vă că meritaţi să fiţi mai sănătoşi. Astfel în timp veţi găsi motivaţia pentru a alege soluţii personale care să îndeplinească principiile de mai sus...

Va urma un articol despre condimente şi cum să le folosim în alimentaţia zilnică.

O zi cât mai frumoasă tuturor!