30 de zile de
minimalism: săptămâna 2
Ziua 8: Eliberarea spaţiului şi pregătire pentru organizare
A
doua săptămână a început cu provocarea lipsei de timp, însă la final ce am
realizat în această zi a fost exact un pas uriaş în direcţia pe care mi-o
doream, câştigarea de spaţiu în casă.
Ce
am făcut?
Am vândut două piese mari de mobilier, începutul eliberării unei
camere pe care să o aibă fiica mea doar pentru ea. Sper ca acesta să fie
bolovanul care rostogoleşte alţii după el, pentru că unul dintre lucrurile pe
care mi le doresc este o cameră a mea, cu un minim de mobilier unde să mă pot
relaxa, gândi, citi, asculta muzică şi scrie.
Şi
am mai făcut ceva, am cumpărat nişte cutii pentru un pas ce sper să îl fac
săptămâna aceasta şi anume încă o selecţie a medicamentelor din casă şi
continuarea aranjării lor pe categorii de folosinţă, în cutii închise şi
etichetate, proces parţial realizat anul trecut dar care necesită puţină
întreţinere.
Lecţia învăţată: e foarte adevărată zicala
„Dacă îţi doreşti ceva pentru tine, cea mai scurtă cale e să găseşti pe cineva
care îşi doreşte ceva şi să-l ajuţi să-l obţină, dacă asta stă în puterea ta”.
Mobila merge la nişte persoane care au şi nevoie de ea şi le şi place, vor să o
personalizeze pentru noua lor casă. Iar preţul e simbolic, tocmai ca să
sporească valoarea. Nişte piese vechi capătă o nouă misiune şi o nouă viaţă.
Dacă vrei să primeşti, începe prin a da de la tine.
Ziua 9: Alegerea unei teme pentru casă şi garderobă
Încă
înainte de ora 10 a zilei, deja am completat această sarcină. Pentru că m-am
trezit dimineaţă cu gândul: oare ce aş putea face azi?
Ca
o paranteză, ieri am urmărit pe Mindvalley webinarul lui Robin Sharma şi am
descoperit o nouă mină de aur pentru dezvoltarea personală şi un om care mă
inspiră şi mă motivează să-mi depăşesc limitele şi să vreau să fac mai mult cu
mine.
Probabil
nu voi intra curând în clubul 5 a.m. însă clar am de gând să mă trezesc
probabil la 6 în fiecare dimineaţă pentru a face lucruri pentru mine personal
şi a-mi seta ziua pozitiv, organizat şi focusat pe ce ţeluri mi-am propus să
urmăresc zi de zi până la împlinire.
Jurnalul de gratitudine e unul din exerciţiile
recomandate de Robin în această rutină, care mai include sport şi citit /
învăţat ceva nou în fiecare zi.
Partea
bună e că de ceva timp am deja acest antrenament al unei rutine matinale personale
(stretching, rutină energetică, exerciţii pentru ochi, curăţarea limbii,
respiraţie antistress, mic dejun obligatoriu şi ori de câte ori e posibil, mers
pe jos prin parc spre servici ascultând muzica preferată şi observând natura)
De
ce o tematică pentru casă şi garderobă?
1) Stabilirea unui stil personal va ajuta
intrinsec trierea obiectelor ce nu se încadrează în el. Casa este locul unde ne
petrecem multe ore şi ar trebui să ne facă plăcere tot din ea, de la mobilier
la obiectele de decor sau funcţionale, ar trebui să fie pe placul nostru şi în
conformitate cu personalitatea noastră şi cu identitatea noastră de acum, să ne
reprezinte şi să ne regăsim în ele.
2) Mai puţine lucruri vor scoate în evidenţă
anumite piese care ne sunt dragi sau care ne plac ca şi stil şi astfel trăind într-un
mediu care ne place automat şi starea şi energia noastră vor fi schimbate în
bine.
3) Eliminarea din casă a obiectelor care nu ne
aparţin şi cu care nu rezonăm ajută enorm la eliberarea subconştientului de emoţii
de vină, ataşament toxic, blocaje diverse, teama de a fi controlat sau pur şi
simplu energii ce nu ne aparţin sau amintiri ce ne ţin ancoraţi în trecut.
4) În ceea ce priveşte garderoba,
la definirea stilului ei am ţinut cont de trei criterii: comod şi practic,
aliniat cu acţivităţile mele (servici + timp liber) şi să mă facă să mă simt
bine, să-mi cultive emoţiile pe care îmi doresc să le simt.
Ziua 10: Focus pe corp – reducerea consumului
Minimalismul
de azi a însemnat luarea unei pauze. De obicei sâmbăta în accepţiunea mea era
ziua cea mai aglomerată, în care vroiam să fac tot ce nu am reuşit să fac în
cursul săptămânii. Pauza a început cu mai multă odihnă, mai mult somn, element
critic atât pentru sănătate cât şi pentru nivelul general de energie, fizică şi
psihică.
Seara
am fost la o petrecere (zi de naştere) şi am şi mâncat puţin şi am băut şi mai
puţin, fără să simt nevoia inerţială de a mă „alimenta” continuu cu ceva, specifică
întâlnirilor de socializare.
Lecţia învăţată: „less is more” cum zice
englezul, adică în puţin există beneficii dacă e să o parafrazez. Am constatat
că nu doar că nu am simţit nevoia de mai mult ci şi starea psihică a fost în
concordanţă, adică am reuşit să nu mai fiu preocupată de mici mărunţişuri care
mă deranjau de obicei, să le ignor şi să mă simt bine.
Ziua 11 + ziua 12: Bucură-te de viaţă şi de prieteni
Pentru
că a fost sărbătoare naţională şi de două ori sărbătoare că mi-am convins cel
mai bun prieten să ne facă o vizită, am petrecut simplu, cu odihnă, mâncare
gustoasă, poveşti la gura sobei pe acorduri de blues autentic şi plimbări
instructive în muzeul satului în aer liber.
Lecţia învăţată: Minimalismul e în sine un
concept şi un stil de viaţă. Care are următorul grafic: există o perioadă în
care aplici nişte idei pentru a reduce „zgomotul şi înghesuiala” din mediul,
mintea şi inima ta, apoi altă perioadă în care ai grijă să menţii noile
libertăţi câştigate, să te împrieteneşti cu ele şi în tot acest timp practic te
modelezi ca om şi îţi reconsideri valorile personale.
Rezultatul
e un om minimalist care apreciază mult mai mult tot ce are şi ce face şi e
orientat spre a dărui pentru a fi fericit.
Ce
am dăruit cu drag în aceste două zile, în afară de timpul meu au fost
învăţături de medicină asiatică pentru sănătatea noastră şi a prietenului venit
de lângă munţii ce m-au învăţat pe vremuri ce însemnătate are sănătatea în
viaţa noastră trecătoare.
Ziua 13: Curăţarea şi organizarea fişierelor de pe calculator
Una
dintre cele mai odioase sarcini... Însă vorba românului „dacă-i musai, cu
plăcere”. A fost cam de musai să-mi selectez ce las „urmaşilor” la servici,
doar lucruri folositoare sau obligatorii. Va urma în alt episod cu reluarea
exerciţiului pentru laptop-ul de acasă, unde după pronosticurile mele va dura
mai mult de o zi pentru că pshihic e greu să reziste un om să facă ordine în
mii de mărunţişuri. De fapt zeci de mii de fişiere, s-o admitem pe-a dreaptă.
Lecţia învăţată: E şocant volumul de date care
se adună în procesul muncii şi care într-o proporţie covârşitoare nu va mai
ajunge niciodată să fie refolosit sau măcar citit. Ne mănâncă birocraţia şi
facem documente pentru orice, ca să fie la dosar.
Deasemenea
am meditat asupra mentalităţii de a folosi un dispozitiv (calculator, telefon,
etc) sau aplicaţie pentru a-l umple până la refuz cu date fără a avea un scop
precis, a ştii ce vrei să obţii stocând acele date, la ce şi în ce fel vrei să
le foloseşti...
Ca
veveriţele care tooooooot strâng alune...
Ziua 14: Sortarea şi organizarea actelor importante
Cu
mustrări de conştiinţă pentru zilele în care am împletit minimalismul cu felii
generoase de minfulness, am ajuns acasă setată să atac o activitate fizică de
minimalism si am ales biblioraftul cu acte importante.
Am
setat alarma la ceas pt o oră, am golit toate documentele pe pat şi m-am apucat
de chestionat fără milă vechimea şi necesitatea lor.
înainte după
Am grupat tot ce a rămas în 3 categorii:
a)
Acte de identitate (buletine, certificate de
naştere şi căsătorie, paşapoarte)
b) Acte de studii (diplome, foi matricole şi
cele mai importante atestate profesionale)
c)
Acte de muncă (contracte şi decizii de la
locurile de muncă, pentru ca am avut experienţe cu umblat după tot felul de
acte retroactiv pentru recalcularea pensiei bunicii la o vârstă la care nici nu
credeam că mai există în arhiva instituţiilor)
Lecţia învăţată: Conform metodei Konmari ar
trebui să ţinem doar un număr extrem de restrâns de acte în casă. Revelaţia mea
din păcate a fost că ar trebui să pun înapoi o parte din cele ce atestă
perioadele în care am fost angajată, pentru că nu cunosc ce e obligatoriu să
deţin din punct de vedere legal pentru calculul pensiei. Temă de casă. Asta că
sunt clar prea optimistă când mă gândesc că generaţia mea va mai prinde pensie
de la stat după ce am cotizat atâţia ani.
Per
total, după încă o săptămână de exerciţiu minimalist, dacă ar fi să mai trag o
concluzie, ea ar suna aşa: lucrurile au un ritm natural în care se aşează şi
uneori pauzele de respiraţie sunt mai utile decât hei-rup-ul pentru păstrarea
energiei şi a motivaţiei de a merge înainte. Totodată nici o formulă nu e
completă, deci adaptarea la nevoile fiecăruia e un pas obligatoriu pentru
succes.
Voi
păstra deci în anumite cazuri mai multe lucruri decât ar recomanda „regulile”
pentru simplul motiv că inexistenţa lor ar putea avea în viitor un preţ mult
mai mare.
Spre
a treia săptămână, cu motoarele pornite, înainte!
S-a
mai apucat cineva şi vrea să ne împărtăşească experienţa?
citeşte mai departe despre săptămâna 3 de minimalism
citeşte mai departe despre săptămâna 3 de minimalism
Articolele tale sînt o inspirație pentru mine, să zicem că m-am apucat și eu de minimalizat cantitatea de lucruri din casă, procesul este însă mult mai lent și anevoios ca în cazul tău. Daaar... perseverez! La pachet cu casa se există și grădina, atelierul și sumedenia de magazii, iar eu sînt doar una. ;)
RăspundețiȘtergereTe felicit că ai început însă știi că e o legătură cu dublu sens, ca la funcțiile bijective între eliminatul obiectelor din mediul înconjurător și curățarea subconștientului și a inimii de emoții nesuportive. Te susțin, ține-mă la curent și ar trebui să reiterăm serile de canastă ca să mai schimbăm idei...
RăspundețiȘtergere