vineri, 12 mai 2017

Provocarea minimalismului (III)

30 de zile de minimalism: săptămâna 3

Ziua 15: Decimarea colecţiilor de alimente (I)

În a treia săptămână mi-am găsit motivaţia în metoda cu aruncatul unui număr de obiecte crescător în fiecare zi, aşa că am decis să atac colecţiile alimentare din cămară şi sertare. Mai precis pungile cu seminţe, nuci şi fructe deshidratate ce constituie gustarea cea mai uşor de cărat şi consumat pentru noi.

Nuci pecan, caju, fistic, seminţe de floarea soarelui şi dovleac, migdale, goji, chia şi susan, împreună cu merişoare, curmale, smochine şi prune deshidratate. O grămadă de pungi, pe care în general le desfac şi reumplu borcanul aferent, etichetat pe capac şi aflat în cel mai accesibil sertar, lângă masă.


Dar în ciuda faptului că le consumăm zilnic, crude sau în shake, aparent există o forţă invizibilă care construieşte în cămară noi şi din ce în ce mai înalte piramide cu stoc. Probabil la cumpărături e ca la Tom şi Jerry, stă pe umărul stâng Zânuţa Seminţelor şi-i spune soţului „uite, cumpără din aia şi din aia şi mai mult, să fie, că sunt bune!” Şi el o ascultă....

Lecţie învăţată: englezul are o vorbă înţeleaptă „out of sight, out of mind”, ceea ce adaptat în cazul acesta ar însemna că ce nu e la vedere nu se consumă şi nu este actualizat doar pe bază de nevoie.
Unul dintre principiile minimalismului spune să cumperi ceva doar când se termină, nu să-ţi faci stoc doar ca să ai un confort psihologic sau pentru că a fost la ofertă.

Ziua 16 : Decimarea colecţiilor de alimente (II)

Cu sporul din ziua anterioară (cu ajutorul soţului a durat maxim 20 de minute toată operaţiunea cu seminţele), a doua zi am atacat ceaiurile din plante. Cu care am umplut masa din bucătărie, apoi le-am împărţit pe date de expirare în trei categorii: încă valabile, expirat de bun simţ şi expirat de gen nici vorbă să le mai pun la loc.


Ca şi idee generală, eliminarea duplicatelor e prima regulă prin care putem reduce redundanţa obiectelor. Oricum o cutie de ceai se consumă greu, chiar şi cu doi băutori zilnici înrăiţi ca noi.

Lecţie învăţată: e interzis să mai cumpăram vreun an ceaiuri şi în acest timp ar trebui să le bem pe cure, ca să şi maximizăm niste efecte şi în principal să folosim proprietăţile lor medicinale aşa cum au fost ele menite.

Ziua 17 : Curățat și eliberat birou la servici

Ultima zi după 13 ani într-un loc e un amalgam de emoții la care dacă se mai adaugă și necesitatea de a ”curăța” sertare și un birou plin cu obiecte personale plus zeci de mega de fișiere și e-mail-uri, poate deveni ceva ce te scoate din zona de confort.
Dar eu am văzut-o ca pe acea ”barieră a terorii” de care poți trece pentru că e inevitabilă și pentru că știi că ”mâine” nu va mai exista acolo și trebuie să privești înainte.
Ștergând tone de e-mail-uri și fișiere cu totul grămadă îți dai seama cât timp din viața proprie ai investit în ceva ce nu e menit să dureze sau să facă o diferență notabilă, câte emoții ai manifestat pentru ceva cu care poate nu te identifici.
Totodată e și o chemare la a deveni mai obiectivă în ceea ce privește munca, a mă stresa mai puțin și a fi mai productivă prin focusarea doar pe ce e important și necesar.

Lecție învățată: Brian Tracy avea dreptate când spunea să ne antrenăm să mâncăm mai întâi broaca râioasă. Cu ocazia asta scăpăm de ea prima, apoi restul ni se va părea mai ușor.

Ziua 18 : Curățat și eliberat frigiderul

Nu știu alții cum sunt dar la mine există 4 persoane cu păreri diferite care pun mâncare în frigider. Medierea e dificilă și singura persoană care îl eliberează și curăță sunt eu.
Treaba asta e pe lista celor pe care le urăsc așa că de data asta am fost uimită să constat că făcând o echipă minunată cu mama am reușit în 30 de minute să-l golim, sortăm, aruncăm, spălăm, dezodorizăm și categorizăm complet.

Lecție învățată: cârpele de microfibră sunt cu adevărat MAGICE. Iar dacă la clătire adaugăm câteva picături de ulei de vanilie pe cârpă mirosurile dispar și frigiderul va avea o aromă proaspătă și plăcută.
Un alt truc folositor e folosirea vaselor transparente din sticlă, cu capace proprii pentru o mai mare vizibilitate a alimentelor și pentru păstrarea mai ermetică. Reduce timpii de căutare, rapiditatea alegerilor și consumul electric pentru că nu mai ții atât ușa deschisă să cotrobăi prin toate oalele.

Ziua 19 : Sortat pantofi

Cea mai temută zi a vieții mele a sosit.
Da, sunt femeie și o recunosc. Iubesc evident pantofii și o recunosc. Am clar prea mulți și o recunosc.
Însă sunt și genul fidel care dacă iubește o pereche o poartă până la moarte. A pantofului, bineînțeles.

Singură nu m-aș fi putut apuca niciodată de această treabă imposibilă în mintea mea, așa că am apelat la două metode ajutătoare: un martor (mama) și tehnica imbatabilă Konmari care spune să scoți tot din dulap și să faci o stivă în mijlocul camerei.


Oricum am făcut asta pe dulapuri nu cu toți odată că nu aș fi avut loc, însă impactul ar fi fost și mai mare. Acum merită făcută precizarea că nu sunt toți ai mei.
Oricum e șocant când vezi teancul acela uriaș și îți dă cumva un sentiment de neapartenență. Pentru că e total difeit de imaginea idilică cu pantofii strălucind colorat aranjați ca în vitrina magazinului, din visele oricărei femei.

În continuare secretul metodei Konmari constă în faptul că din această grămadă trebuie să alegi nu pantofii de care vrei sau crezi ca ar trebui sa te desparți, ci îi pui deoparte pe cei pe care îi iubești absolut și vrei să-i porți cu siguranță și încă îți sunt buni și comozi. Cam multe criterii, nu? Pai asta e ideea ca să poți face selecția cât mai drastică și realistă.

Rezultatul a arătat cam așa, o mână de pantofi selectați și un munte de cutii goale. Pentru care am o a doua ”slujbă„ (voi reorganiza cu ele dulapul mamei).



  

Bilanțul? Din 63 de perechi au rămas 35, din care 2 de vânzare și altele în testări.

Lecție învățată: Oamenii evoluează. Gusturile și nevoile odată cu ei, așa că un exercițiu absolut zilnic și necesar este a învăța să renunți la ce nu te mai servește și nu te mai reprezintă. Mulțumind la plecare acelor lucruri care odată te-au servit și au reprezentat alegerea ta.

Ziua 20 : Analiza obiceiurilor zilnice și a tiparelor de consum

Pentru a nu extinde sindromul semințelor și la alte obiecte am făcut niște estimări pentru folosirea consumabilelor casnice cu regula să nu mai cumpărăm decât când se termină stocul la fiecare.
Altă metodă aplicată a fost cutia de decizie, în care am pus diverse obiecte și ustensile casnice folosite mai rar și am decis că dacă într-o lună nu le voi scoate de acolo pentru a le folosi, tot ce rămâne poate fi donat sau aruncat.

Lecție învățată: câte bordeie atâtea obiceie. Noi de exemplu suntem mari consumatori de lingurițe: de la miere și heciumpeci, spirulină, polen, la pudră de roșcove, cacao și iaurt, în fiecare seară petrec în gașcă mare în mașina de spălat.
În schimb, paharele de suc sunt scoase doar la aniversări, altfel neavând la ce servi.

Ziua 21 : O zi doar pentru mine

La fel ca pauzele de respirație vitale în timpul exercițiilor fizice (vorbeam despre asta într-un articol mai vechi), eu percep minimalismul ca pe o călătorie orientată spre țeluri precise propuse, călătorie în timpul căreia trebuie să existe din loc în loc popasuri în care să te regăsești și să-ți reamintești de ce te afli pe acel drum și să te bucuri de el.
Acele popasuri înseamnă ca ocazional să ne luăm o zi liberă. În care să ne facem frumoase, să ne relaxăm, să ascultăm muzică, să medităm, să ne facem planuri și pur și simplu să ne bucurăm de viață.

Lecție învățată: în viață cel mai mult ne fac fericiți lucrurile simple, să putem povesti (și să fim ascultați) despre pasiunile și preocupările noastre, să savurăm cu prietenii plăcinta perfectă a mamei cu rabarbărul proaspăt din grădină și să plănuim aventuri, ca în vremea copilăriei...

A mai trecut o săptămână și dacă ar fi să rezum această perioadă deja trecută de practicare a minimalismului, aș folosi o singura frază: cu cât elimin mai multe, cu atât mă simt mai bogată. La propriu și la figurat.

P.S. Mulțumesc colegelor mele care s-au apucat de această provocare împreună cu familiile și sunt onorată că articolele mele vă inspiră! Vă doresc să vă autodescoperiți și să învățați împreună lucruri minunate în acest proces.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu