joi, 1 iunie 2017

Provocarea minimalismului (IV)

30 de zile de minimalism: săptămâna 4

Ziua 22: Reorganizarea dulapului mamei

Am început a patra săptămână reorganizând după metoda KonMari dulapul mamei. A fost o experiență interesantă privind din afară lucrurile altei persoane dar cred și știu că și ea privind ce fac și discutând a trecut prin niște revelații referitoare la obișnuițele ei și cum pot fi ele schimbate într-un mod mai practic, simplu și eliberator.

Lecție învățată: Ceilalți sunt, fie că vrem sau nu vrem, oglinda noastră, fără filtre. Și e șocant ce descoperim uneori, dar prezența celuilalt validează adevărurile descoperite deci nu ne rămâne decât să le acceptam.

Ziua 23 : Sortarea cărților din bibliotecă

Tot la mama acasă am fost solicitată să-mi triez biblioteca din vremea școlii și a liceului. Îmi aminteam dățile trecute când am mai încercat acest experiment și am eșuat lamentabil pentru că de câte ori luam o carte de pe raft îmi spuneam ”a, pe asta o știu, eram în clasa a șasea când... „ și o puneam la loc.
De data asta am împărțit rapid spațiul în categorii (rămân, de luat la mine acasă, de donat la bibliotecă, de aruncat) și o data stabilite treaba a mers ca pe roate și jumătate din bibliotecă a fost eliberată în timp record.

Lecție învățată: Practica duce la perfecțiune, sau exersând poți face lucrurile grele din ce în ce mai ușor.

Ziua 24: Sortarea și organizarea medicamentelor

Îmi amintesc că am mai făcut asta cred că anul trecut și aruncasem atunci un lighean intreg. Acum a fost doar o oala plină. Eu mi-am făcut treaba aruncănd ce era expirat și punând fiecare medicament la categoria potrivită (am folosit cutii de pantofi etichetate pentru asta), însă e clar că restul problemei ține și de munca cu ei înșiși a persoanelor care obișnuiesc să cumpere medicamentele ca pe bomboane, ”în caz că”...

Lecție învățată: Evoluăm. Și ar trebui să învățăm a-i da corpului șansa să-și regleze în mod cât mai natural (dacă se poate) dezechilibrele. Eu am trecut demult de faza în care credeam că e musai să iau suplimente să mă vitaminizez. Nu zic că nu sunt bune dar evit acum tot ce are ca formă de prezentare capsule sau conține diverse substanțe adiționale. Mai bine încerc să mă vitaminizez mâncând și practicând tehnici energetice de îmbunătățire a circulației Chi-ului și a funcționalităților organelor.

Ziua 25 : Curățenie și reorganizarea cămării

Pentru că înainte de Crăciun realizasem miracolul de a scoate absolut tot din cămară și a o reorganiza din temelii am constatat cu mare bucurie că ceea ce obișnuiam să cred că e o muncă de o zi a durat în jur de o oră și ceva în care pur și simplu nici nu a fost nevoie să mă ating de multe zone care încă funționează așa cum le-am aranjat în urmă cu jumătate de an. Ce am făcut în plus acum a fost să analizez ce tipuri de alimente folosim și ce încă stă acolo pe raft, pentru a nu le mai cumpăra.

Lecție învățată:  O organizare bună reduce drastic munca și timpul curățeniilor ulterioare.


Ziua 26 : Eliberarea a două zone de acumulare de obiecte în dezordine

După o vizită neașteptat de matinală a unui meșter, în care m-aș fi ascuns într-o gaură de șarpe la vederea unor zone cu dezordine pe unde a trebuit să-i dau acces, am decis să las intenționat totul trântit în mijlocul casei pentru a fi obligată să mă ocup de ele pe loc. Ceea ce am și făcut, de la sortat, aruncat, dus în alte locuri destinate, până la spălat pe jos în zonă. Sentimentul locului acum gol și curat e pe atât de incredibil pe cât e de inexplicabil de ce am așteptat și am amânat atâta vreme acest proces.

Lecție învățată: Nimic pe lumea asta nu durează la infinit. Și am descoperit o metodă extrem de eficace pentru a îndeplini sarcini nedorite. Setarea alarmei telefonului pentru un interval rezonabil determinat. În momentul în care ai luat startul și știi că ești contra cronometru într-o cursă în care vei descoperi cât de multe schimbări în bine poți realiza într-un interval scurt de timp, e doar o ”win-win situation”.
Poate de asta mă inspiră atât de mult emisiunile cu renovări de tip ”înainte și după”, în care într-un timp limitat se obțin rezultate uimitoare. Da, se poate și e mai simplu decat pare.

Ziua 27 : Bagaj de concediu în stil minimalist

Acesta e un deziderat pe care îl am de ani de zile și cel puțin la capitolul mâncare nu prea îmi iese fiindcă suntem obișnuiți să plecăm cu baxul de apă, fructe și semințe după noi.
Însă la capitolul haine și diverse am reușit un experiment interesant reducând dramatic numărul lor și am constatat că nici eu și nici versiunea mea preșcolară nu am avut nevoie de mai mult, din contră au rămas și unele nepurtate, deci se poate și mai bine.

Lecție învățată: Un bagaj optim trebuie să țină cont de tipul și frecvența activităților și de faptul că unele piese de îmbrăcăminte se pot combina deci nu avem nevoie de câte unul nou pentru fiecare zi. Câștigăm spațiu, greutate, timp de făcut și desfăcut și putem face apel și la tehnici de micșorare a spațiului ocupat de haine prin rularea lor și umplerea geamantanului pe principiul bolovani (pachete mai voluminoase) – pietricele (obiecte mai mici care să astupe spațiile mici dintre obiectele mari și de la margini și colțuri.

Ziua 28 : Deconectare completă de la orice sursă de comunicare și social media

Motivul pentru care postez doar acum articolul este că am dispărut o perioadă de lângă orice tip de undă electromagnetică. Glumesc, suntem înconjurați de ele din păcate. Doar că eu am reușit să nu folosesc nici mobilul nici laptopul în concediu. Deloc.

Lecție învățată: Da, se poate. Și e mai relaxant decât ne-am imagina și se poate supraviețui, ba din contră, o grămadă de ”griji și interese inutile” rămân acasă.

Concluzii:

1.   E destul de dificil de imaginat de la început ce efect poate avea un astfel de experiment mai ales la nivel psihologic. Privind în urmă îmi dau seama pe de o parte că schimbări există, vizibil, că nu a fost așa de greu precum credeam dar mai ales ce simt e că vreau să continui pentru că fiecare zi a venit cu o nouă gură de aer în viața mea, eliberând lucruri fizic dar și tensiuni resimțite acut sau cronic în anumite domenii ale vieții.

2.   Tot acest proces, pentru că a fost zilnic și fără pauze a implicat o stare continuă de mindfulness, a fi conștientă de ce există sau se întămplă în jurul meu, de ce și cum gândesc și fac zilnic și ce consecințe apar. Așa am constatat și că unele lucruri se întâmplă inevitabil și nu are sens să ne stresăm pentru ele, însă și că în general când am făcut ceva bun mi s-a întors când am avut nevoie. De la prioritate în trafic la ajutorul unor persoane competente în a rezolva treburi ce nu sunt la îndemâna mea dar de care am nevoie.

3.   Minimalismul este o întoarcere spre sine și spre meditație dar nu în mod egocentrist ci din contră cultivă pornirile de generozitate și antrenează capacitatea de a renunța la lucruri, idei sau medii ce nu-ți mai servesc sau nu mai sunt benefice/sănătoase și totodată puterea de a accepta schimbarea ca pe ceva pozitiv și de viitor.

4.   În privința finanțelor am decis să reduc orice cheltuială inutilă și să mă orientez mai degrabă spre investiții, respectiv amenajarea unui spațiu destinat exclusiv depozitării echipamentului sportiv care ocupă o grămadă de spațiu peste tot prin casă și blochează accesul pe holuri. Visez la o casă cu camere prin care poți trece drept fără să ocolești lucruri și unde ușile se deschid până la perete.

5.   Știți jocul acela cu un pătrat de 16x16 în care sunt 15 piese pe care le poți muta doar câte un pătrățel și trebuie din aproape în aproape să reconstitui un puzzle sau să le așezi într-o anumită ordine? Exact aceeași situație am constatat-o referitor la viziunea mea de viitor asupra casei, pentru că totul trebuie eliberat într-o secvență dependentă de pasul/spațiul următor și atunci a venit și revelația. Trebuie început de undeva unde poți face primul loc pentru a muta apoi pe rând celelalte piese. Acest prim pas a fost făcut după trei ani de ezitări în privința investiției și deja lucrurile încep să se miște și ideile să capete contururi mai concrete gen măsurători și lista de materiale necesare.

6.   Ce m-a mai învățat această primă lună de minimalism a fost să mă dau un pas în spate și să contemplez imaginea pe care mi-o doresc versus cum sunt lucrurile acum și să caut soluții. După eliberarea holului știu exact cum vreau să arate. Iar povestind aseară cu prietenele despre o problemă urgentă pe care nu știu cum să o rezolv, mi-am dat singură un răspuns, am găsit exact un compromis simplu și la îndemână ca să câștig cele câteva zile pentru a o rezolva optim pe termen lung. Soluțiile apar când nu ne mai focusăm pe problemă ci o obiectivăm.

7.   O altă experiență ce mi-a dat de gândit a fost ”pierderea” în casă a unor obiecte mici și foarte importante, ceea ce m-a dus cu gândul la principiile Feng-Shui ce definesc costul fizic al dezordinii. A avea prea multe lucruri poate însemna că atunci când ai nevoie de unele să nu le găsești pur și simplu pentru că focusul e dispersat în prea multe direcții. Soluția este definirea foarte clară a unor locuri bine determinate și unice pentru lucrurile și actele importante și crearea obiceiului obligatoriu de a le depozita doar acolo.

8.   Pe măsură ce îmi doresc o casă mai practică și mai frumoasă am observat că am mai mult interes activ pentru a face curățenie scurtă zilnic mai degrabă decât una de ore întregi sâmbăta, deci am reușit prin repetiție să adopt niște rutine scurte de a sterge praful, a nu lăsa vase în chiuvetă, a curăța pereții cabinei de duș și a faianței seara și a culege lucruri pentru a le pune la loc la o tură prin casă.

9.   Incerc să dau o mai mare atenție și relațiilor sociale și să vizitez mai des cunoștințe și prieteni. Inspirația vine de unde nu te aștepți și cu ocazia acestui blog am constatat că am descoperit persoane cu care pot povesti exact pe această temă și de la care să învăț și eu sau să mă las inspirată.

10.                     Și nu în ultimul rând, cea mai importantă și recentă lecție pe care am primit-o a fost tot la nivel psihologic.

Comandasem niște termopane și m-a trezit a doua zi un telefon; omul cu măsurătorile era deja la poartă! Adevărat moment penibil și chemător la acțiune de tip ce e prioritar să fac in 3 minute? Să mă îmbrac și să mă spăl pe dinți. Apoi pe măsură ce îl duceam de colo-colo prin casă realizam imaginea patului nefăcut, a scaunelor și obiectelor de după ele ce blocau accesul la ușa ce necesita reparație și alte zone din casă cu etichete invizibile pe ele ”de făcut / curățat”.

Și când vecina mi s-a plâns exact de același lucru mi-am dat seama că de fapt aceste camere întruchipează șabloanele noastre mentale și emoționale, locuri în care ne simți familiar în dezordine pentru că așa ne-am obișnuit ca mediul nostru să arate și pentru că nu ne așteptăm ca cineva să intre acolo pe nepusă masă. Când însă acest lucru se întâmplă, ceva se rupe și iese la iveală adevărata noastră relație cu acel loc, ca o oglindă obiectivă prin ochii celuilalt, care poate reflecta sentimentele noastre bine ascunse de vină, rușine sau resentimente inclusiv față de propria persoană, pentru că nu ne  vedem în stare să schimbăm acel loc și cu el acel șablon.

Per total, când am decis să încep acest experiment nu mi-am imaginat nici vârful aisbergului ce aveam să-l descopăr în cele 4 săptămâni de minimalism. Îmi dau seama acum pe de o parte cât am realizat și pe de altă parte câte mai pot realiza continuând, ceea ce clar am să fac. De data asta fără un ritm impus și focusându-mă pe scopuri clare și urmărindu-le realizarea.

Vouă cum vi s-a părut călătoria? Ați găsit ceva inspirație pentru propria voastră călătorie? Dacă da, m-aș bucura să le împărtășiți într-un comentariu, pentru a duce mai departe sursa de inspirație.


O zi minunată și o nouă lună de minimalism plină de inspirație și idei sănătoase!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu