Un experiment de curăţare a mediului şi minţii: minimalismul (I)

30 de zile de minimalism: săptămâna 1

A trecut exact o săptămână de la articolul în care mi-am propus, mai în glumă, mai în serios această provocare. Şi cum cea mai eficientă metodă de a lua o decizie (autoimpunându-ţi-o) este să ai un martor, am ales să am chiar mai mulţi făcându-mi publice intenţiile.

Aşa că iată-mă joia trecută în drum spre casă şi pentru că îmi plac lucrurile „rotunde” mă gândeam să încep cu 1 mai să fie frumos. Instantaneu a venit alt gând: amânare.

Şi zâmbind atunci mi-am spus că în loc să aştept 1 mai ce-ai fi să încep de luni? Ooo, asta sună cunoscut:

  

Aşa că am efectuat acea mişcare aparent imposibilă de a-mi da singură şutul în dos şi mi-am zis: voi începe de AZI !

Înainte să intru în detaliile a ce am făcut, cum şi ce concluzii am tras în acest prim sfert de acţiune, trebuie să precizez că am început cu metoda pe activităţi, adică mi-am listat un formular propus de una din persoanele care pe youtube mi s-a părut cea mai înţeleaptă, sinceră şi apropiată de stilul în care vreau să abordez acest subiect. Lista ei e simplă, în fiecare zi îţi propune câte o sarcină (le-am marcat diferit pe cele care iau mult timp sau sunt mai grele de cele care fie sunt rapide fie iau timp dar sunt statice si nu foarte dureroase).

Evident pe parcurs am mai adaptat din ele pentru a se potrivi cu situaţia casei mele şi a stilului meu de viaţă, însă am încercat pe cât posibil să păstrez o balanţă şi să fac în paralel activităţi din ambele categorii.

Clar că vor fi 3-4 activităţi ce ar lua şi o săptămână să le termin gen sortatul întregii garderobe, a fişierelor de pe calculator şi a fotografiilor, atât cele printate cât şi cei câţiva giga de pe laptop. Task familiar, în octombrie mi-am petrecut 29 de ore continuu exceptând o pauză de somn să sortez 50 giga de fotografii pentru un album de familie. Ceea ce mă duce la gândul, de ce lăsăm lucrurile să se adune în aşa hal încât face imposibilă folosirea lor pentru ce au fost menite?

Între timp am mai descoperit pe un blog încă o listă care ar completa-o pe prima şi un sistem diferit care este cunoscut sub numele de „30 days minimalism challenge” şi constă în ideea că în prima zi scapi de un obiect de care nu ai nevoie, în a doua zi de două, etc până în a 30-a zi când ai 30 de obiecte inutile de aruncat. În total aplicând formula progresiilor simple matematice înseamna că vei scăpa de 465 de obiecte în total. Ideea e ca să te ducă spre bariera mentală că gata, nu mai am ce arunca şi tocmai atunci ai din ce în ce mai multe. Şi te obligă să evaluezi din ce în ce mai obiectiv şi tranşant ce este ataşament şi ce este pură nevoie şi care sunt lucrurile care servesc cu adevărat scopului de a aduce fericire în viaţa ta.

Şi acum, pe zile, descrierea procesului şi concluziile mele.

Ziua 1: Scrie pe hârtie 5 lucruri pentru care eşti azi reconoscător

Ştiu, am trişat, am început cu cel mai simplu task fiindcă nu m-am simţit în stare să încep în forţă. Însă pentru că fiecare lucru are rolul şi însemnătatea lui, pe măsură ce scriam mi-am dat seama că e greu să mă opresc la 5, aş mai fi putut scrie liniştită în continuare.

Cele 5 lucruri, mai mult, au fost mari şi importante, nu trivialităţi şi m-am gândit că poate au fost un dar pentru că am acceptat eu cu mine însămi această provocare şi ele au venit la pachet cu starea mea emoţională, ştiind că ceea ce fac e pentru mine, pentru binele şi fericirea mea.

Şi sunt recunoscătoare, că pot încerca în fiecare zi să văd partea pozitivă în lucruri şi să nu mă focusez cele negative, chiar dacă există.

Ziua 2: Eliberarea tuturor suprafeţelor plane din dormitor

Am venit de la servici pregătită şi cu mânecile suflecate să mă apuc de lucrul care mă deranjează cel mai tare în acel moment.

Trebuie să precizez că am un fel de bibliotecă din rigips lângă pat ce ţine loc de spaţiu unde pun tot ce am de pus la locul lui altundeva dar nu o fac atunci sau pur şi simplu pentru că e o suprafaţă plană, oricine are de lăsat un obiect îl uită acolo. Deasemenea mai există o comodă ce-mi serveşte uneori ca birou, aşa că aceste două spaţii au fost ţinta mea.

Ce am făcut: am luat fiecare obiect găsit pe ele şi am făcut o stivă pe pat. Ca paranteză, e una din metodele motivante să şi termini ce ai început, pentru că până te culci trebuie golit patul ca să ai unde dormi.

Am luat în mână fiecare foaie, pix, factură, obiecte mici şi diverse şi le-am pus la loc unde era normal să stea, iar o parte din ele au ajus la gunoi sau la coşul de reciclare. Am lăsat doar categoriile de care mă ocup zilnic (cărţi de citit, cursurile pe care le pun în practică, agendele în care imi notez zilnic şi un coş cu acte/facturi de care trebuie să mă ocup)

Mi-a luat 4 ore şi jumătate. Însă sentimentul pe care l-am simtit după (nu oboseala) a fost imposibil de descris în cuvinte. A ieşit ceva practic, inspiraţional, simplu şi uşor de întreţinut, adică exact ce îmi doream. Şi mi-a schimbat complet starea cu care vin de la servici, nemaigăsind dezordinea aceea zilnic.

înainte	după

Cea mai interesantă lecţie a fost faptul că am reuşit să arunc fără regrete obiecte pe care le mai pusesem de câteva ori înapoi pentru resortat mai târziu. Pur şi simplu dacă nu le-am mai gasit un motiv viabil de a fi folosite sau aveam prea multe duplicate, coşul a fost direcţia. Şi m-a motivat enorm gândul că dacă o să am mai puţine obiecte nu va mai fi necesar să fac astfel de maratoane obositoare!

Bonus, am reuşit să fac ceva ce imi propun de muuuuuult şi anume să spăl tot raftul din rigips, pe care fiica mea a lipit cu o tonă de lipici o creaţie de-a ei şi mi-a fost teamă că trebuie rezugrăvit dacă o dau jos. Trăiască oţetul şi săpunul lichid de vase, a fost ca în reclame, a dispărut orice urmă...

Ziua 3: Curăţat social media şi sortat şosete

Sună cel puţin haios dacă nu ciudat. Însă pentru că am avut activităţi cu familia fiind sâmbătă şi o invitaţie la o zi de naştere, atât am reuşit să fac. Să dau unfollow unor persoane complet necunoscute pentru că atunci când deschid pagina de facebook a blogului am senzaţia că cineva a adus vreo 3 camioane cu diverse şi le-a deşertat peste gard la mine în curte. Nu sunt obiecte de interes, nu le cunosc, nu ştiu ce să fac cu ele şi sunt şocată de rata de umplere.

Oricum nu am timp să citesc aşa ceva şi singura pagină pe care o urmăresc e cea de la cursul pe care îl urmez, comunitatea ce discută pe temele de la curs.

Am simţit apoi o teamă de a mă apuca de categorii mari de sortat cum ar fi hainele sau pantofii aşa că am ales şosetele, mi s-au părut mai inofensive. Şi ce-i drept după ce am scos un teanc am constatat că din ce a rămas, cam la 10% le mai dau o şansă şi dacă nu le port în următoarea lună vor pleca şi ele. Restul însă sunt folosite constant, deci anterioarele episoade de selecţie şi-au făcut efectul.

Oricum lecţia învăţată a fost că pe măsură ce trec prin procese de selecţie succesivă, indiferent de obiect, e din ce în ce mai uşor şi mai rapid să iau decizia ce stă şi ce pleacă din dulap.

Ziua 4: Dat jos desene şi magneţi de frigider

Duminică. Nu ştiu alţii cum sunt dar eu nu muncesc duminica. Adică respect ziua de odihnă şi tot ce-mi permit sunt activităţi de organizare.

Aşa că m-am uitat la următorul lucru aglomerat care mă deranjază vizual şi frigiderul era copleşit de desene prinse cu magneţi, liste, calendar şi instrucţiuni de sortat gunoiul pentru bunici.

A durat cam 5 minute să eliberez din nou albul imaculat, incluzănd spălarea listelor de cumpărături şi de „to do - pt casă”, care sunt scrise cu marker pe o folie de whiteboard (traiasca Lidl) pe laterala care nu e la vedere a frigiderului.

Lecţia învăţată: sarcinile nu pot fi egale ca dificultate şi nici energia şi motivaţia noastră în diverse zile nu e la fel. Din acest motiv, a alege ce anume ne simţim în stare să facem în acea zi poate fi împletit cu a alege două lucruri pe care să le facem parţial ştiind că le vom continua în altă zi.

Ziua 5: Dezabonarea de la e-mail marketing şi rearanjarea bluzelor copilului

Cu toate eforturile mele de a-mi menţine inbox-ul sub control, am decis că e necesară încă o serie de dezabonări. Efectul imediat a fost reducerea numărului de ştergeri necesare cam la 5-7 pe zi ceea ce e fantastic.

Lecţii învăţate:

-        E mai simplu şi rapid să cauţi direct pe site-ul sau blog informaţiile necesare, decât să primeşti zilnic e-mailuri cu tot felul de oferte care nu te interesează

-        Am constatat că a redirecţiona e-mail-uri spre directoare destinate „ca să le citesc când am timp” se soldează în peste 90% din cazuri cu ajungerea lor după câteva luni direct la coşul de gunoi cu tot cu director.

-        De ce nu te ocupi sau nu citeşti imediat sau subiecte care nu sunt prioritare, nu vor ajunge niciodata decât să ocupe inutil spaţiu.

-        Mi-am format reflexul de a nu mai accepta bonusuri gratuite la nici un webinar, care vin automat cu înscrierea la o listă de marketing. Cele pe care le am deja se cam încadrează în ideea de mai sus, deci sunt încă necitite.

După ce am terminat cu mailul, am deschis dulapul şi am decis că sistemul meu cu cutiile pentru hainele copilului e momentul să fie înlocuit cu o versiune nouă. Upgrade-ul m-a costat 10 lei de cutie şi sunt convinsă că va rezista de 10 ori mai mult decât cartonul.

înainte	după

  

Ziua 6: În sfârşit, garderoba!

Decizia a fost cumva spontană pentru că în momentul în care mi-am văzut soţul intrând pe uşă la o oră neaşteptat de devreme, instant am deschis dulapul lui (unde am şi eu cam 20% din haine), le-am pus într-un teanc imens pe pat şi am deschis geamul. Ce a urmat e un miracol şi istorie.

„Hainele astea trebuie scuturate?”

„Da. Şi sortat ce nu mai porţi.”

„Ok.”

Cam două ore mai târziu, bilanţul arăta cam aşa:

-        Dulapul golit şi spălat (o cârpă de microfibră cu spray 50-50 apă cu detergent de vase)

-        4 piese de îmbrăcăminte de iarnă relocate în dulapul destinat din altă cameră.

-        17 piese de îmbrăcăminte de donat.

-        Au rămas câte 4 umeraşe de fiecare şi spaţiu de 2 palme între ele.

Puseul de energie căpătat m-a împins să deschid şi dulapul meu de unde am reuşit să mai scot 5 piese, unele fiind preferatele mele, pe care le-am purtat jumătate din viaţă.

Mulţumesc dragule!

Lecţie învăţată: unele piese de donat au fost din cele pe care le-am purtat până săptămâna trecută, deci nu din cele uitate cu anii acolo. Însă am realizat că le purtam, deşi îmi plac, cumva din inerţie şi din sentimentul vinovat că nu vreau să le uit în dulap pentru că erau preferatele mele. Erau.

Cine sunt eu acum şi cine îmi doresc să devin nu mai coincide cu stilul acelor haine pe care le purtam chiar acoperindu-le parţial defectele doar ca să le port.

Diagnostic: ataşament emoţional inutil.

Soluţie: redefinirea stilului garderobei şi limitarea numărului de haine la piese absolut potrivite şi îndrăgite şi în stare bună de funcţionare.

(Dacă reuşesc să implementez şi acest concept de garderobă-capsulă voi reveni cu un articol)

Ziua 7: Trierea raftului cu lenjerii de pat + 30 days challenge pe obiecte

Ultima zi a săptămânii adică ieri, am reuşit să triez raftul cu lenjerii de pat. O parte din cearceafurile vechi au fost relocate pentru şantierele viitoare, altă parte sunt de donat, iar prosoape şi feţe de pernă au ajuns cârpe pentru curăţenie, care oricum periodic ajung la gunoi, deci totul până la urmă ia aceeaşi cale.

Ce e mai important e că ieri am început, în paralel cu versiunea pe activităţi a provocării de 30 de zile, versiunea pe obiecte, mai precis numărătoarea.

Îmi spunea ieri o colegă că ea nu are fizic în casă 465 de obiecte de aruncat. Ei bine, eu sunt foaaaaarte convinsă că voi găsi.

Începând cu ceaiuri expirate, cămara, sertare cu mărunţişuri, duplicate, unelte şi ustensile prea vechi sau pe care nu le folosesc, prea multe tacâmuri şi oale, etc.

Ieri am reuşit să trec de zilele 1, 2 şi 3, donând 6 alte piese de îmbrăcăminte. Şi numerele vor continua să crească.

Dacă sunteţi alături de mine în acest proces, dacă ceva din călătoria mea vă inspiră, lasaţi-mi un mesaj. Efortul e resimţit altfel când mai aleargă cineva cot la cot cu tine.

O săptămână minunată tuturor!

citeşte mai departe despre săptămâna 2 de minimalism