Se afișează postările cu eticheta Inspiratie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Inspiratie. Afișați toate postările

miercuri, 5 decembrie 2018

Cum să eliminăm blocajele mentale în procesul de minimalism

A trecut un an de la episodul de minimalism și am decis să repornesc acțiunea cu forțe noi și o provocare mult mai mare. Va urma un articol despre cum am reușit să scot din casă mai mult de 1000 de obiecte în mai puțin de două saptămâni, dar ce consider mai important sunt lecțiile învățate în urma acestui proces, începând cu întrebările ce m-au ajutat să trec peste blocajele mentale de a renunța la lucruri.

În încercarea de a răspune la întrebarea ”de care lucruri te desparți cel mai ușor / greu?”, trebuie să explorăm mai întâi un răspuns intermediar și anume identificarea șabloanelor noastre mentale pentru a ne da seama ce tip de atașament aplicăm involuntar.

  1. Dacă mereu cauți aprobarea celorlați, poate vrei mereu să fii la modă și admirat și îți cumperi tone de haine de care însă nu te atașezi, pentru că le vei arunca în noul sezon. Ai alergie la hainele vechi de mai mult de câteva luni, un an. Asta poate veni la pachet cu două tipuri de personalitate: dezorientatul cu stimă joasă de sine care vrea să fie băgat în seamă, inclus în grup sau fashion addict-ul fixat pe lucruri de marcă pe care le aruncă fără milă când nu-i mai servesc imaginii.

  2. Dacă ești rezistent la schimbare și-ți place să stai în zona ta de confort, ai putea fi genul care poartă tricoul preferat timp de 10 ani și nu se poate despărți de el pentru că nu înțelege diferența între amintirea păstrată mental în lipsa obiectului și obiectul fizic. Hainele cu care avem conexiuni speciale ne fac să ne simțim într-un anume fel și atunci dacă vom reuși să obținem aceeași stare în alt mod, putem renunța și la obiectele ce și-au îndeplinit de mult misiunea.

  3. Alt caz e acela în care obiectul poate ne dă o stare gen ”aici e refugiul meu, aici mă simt bine, pot fi eu însămi fără să mă judece nimeni”. Am fost acolo și mai sunt pe alocuri :) Pentru că am dezvoltat în timp o relație cu lucrurile în sensul de a analiza cum mă simt când le port și atunci le și folosesc pentru a-mi da o anumită stare când am nevoie de ea. Suportiv.
    Dacă se aliniază cu starea pe care o am, o susține, dar alteori poate vreau să o schimb și acel obiect reușește să mă scoată de acolo pentru că poate e unul ce imi transmite bucurie, ca un lucru preferat ce este.
    Însă mai recent am înțeles că vine și un moment în care trebuie să accept că și-au făcut treaba, să le mulțumesc că m-au slujit și să le las să plece sau să se odihnească, după caz.

  4. Pentru cei care au trăit fie în perioada inter-belică, fie în cea comunist post-belică timpurie sau recentă, ideea de a strânge lucruri din nevoie e un șablon mental extrem de greu de demontat. E adevărat că atunci când nu se găsea nimic era bine să ai cele minim necesare măcar, dar acum în abundența nesănătoasă a societății de consum contemporane, există teoretic doar două variante: avem sau nu avem bani să le cumpăram.
    De fapt nu asta este întrebarea corectă, ci indiferent de răspunsul la ea, e mai important să știm care sunt lucrurile de care avem cu adevărat nevoie pentru a ne suștine minimal stilul de viață pe care ni-l dorim. În plus, dintre lucrurile pe care le deținem deja, care sunt acelea ce ne susțin această nevoie în mod real nu artificial și ce am putea redirecta spre a fi folosit de altcineva mai puțin norocos sau care chiar are o nevoie reală pentru acel lucru. Să le dăm astfel și lucrurilor șansa de a-și îndeplini menirea.

Fac o paranteză: încă nu am atins în vreun articol subiectele mele preferate și anume medicina energetică și Feng Shui, însă în acest caz al lucrurilor, trebuie să menționez că fiecare are o energie sau vibrație pe care corpul nostru prin câmpul energetic propriu o resimte și fie rezonează, fie este afectat de ea.
Un obiect ce este folosit des sau ne este drag, suntem recunoscători că-l avem, își modifică vibrația în bine pentru noi. Pe de altă parte, conform străvechii arte Feng Shui încă foarte mult aplicată la scară largă, faptul că avem grămezi de lucruri în jur, poate și dezordine, împiedică libera circulație a chi-ului prin mediul în care ne petrecem timpul mai mult, punându-și astfel amprenta asupra propriului nostru câmp energetic. Devenim mai obosiți, mai haotici, mai irascibili, scade puterea de concentrare și cea de a lua decizii, inclusiv dintre cele minore. Amânăm permanent lucruri sau le începem și nu ne ținem de ele. Pot apărea și simptome fizice la nivelul corpului după o perioadă sau în anumite domenii ale vieții, ”întâmplător” corelate cu zona unde se manifestă dezordinea (conform hărții Bagua din Feng Shui).

  1. Alt tip de atașament observat este neasumarea propriilor decizii. Aceștia sunt oamenii care pot arunca foarte ușor lucruri. Doar pe cele care nu le aparțin. Văd paiele din ochii altora și vor să ajute să le înlăture, e mai sigur așa. Asta îi ferește de asumarea bârnei din ochii lor și dacă-i pui să-și arunce din lucrurile lor vei isca mici sau mari tragedii.

  2. Atașamentul intelectual sau nevoia de a ne simți culți, de a avea un sentiment de siguranță și într-un fel de superioritate: aici este vorba în special despre cărți citite sau poate necitite si cu zero potențial de a fi luate vreodată de pe raft, altfel decât pentru a șterge praful, dar ne simțim bine că sunt acolo, cărți pentru intelectuali. În casa noastră, deci o casă de intelectuali :) Și la această categorie se pot adăuga cursurile urmate în scopul dezvoltării personale sau poate profesionale, cu notițele aferente sau poate chiar manuale.
    Deși meditez de ceva ani la acest subiect, încă nu am răspunsuri clare. Așa că am decis să aplic metoda divide et impera și am început prin a le separa pe categorii, mutând mai aproape de mine un răftuleț plin cu cărțile de specialitate pe care le citesc sau intenționez să le răsfoiesc. Asta e o categorie mai specială pentru ca se soldează cu notițe și aplicare practică, deci merge mai încet dar mai concret.
    Mi-am propus să fac o lista clară și să îmi aloc 30 min în fiecare seară pentru a citi și a le bifa, una câte una. Totodată am grupat și colecțiile la un loc. Ce am donat deja au fost cărți de Biblioteca Școlarului și beletristică universală arhicunoscută, ca să mă asigur că vor fi folosite. Cu sutele de cărți rămase mi-aș dori fie să găsesc o bibliotecă sătească să le donez, fie să creez un fel de bibliotecă virtuală prin care să le pot împrumuta sau vinde la prețuri modice, pentru că în ziua de azi să cumperi o carte nouă a cam devenit un lux pentru portofel.

  3. Atașamentul rațional – practic: ”poate îmi va trebui asta cândva la ceva....” Sună cunoscut?
    Cum evităm ca lucrurile de acest tip să se tot adune?
       a) Să ne apucăm în sfârșit de proiectele amânate pentru care am tot pus materiale deoparte dar nu am alocat timp
       b) Să începem cu eliminarea duplicatelor
       c) Dacă nu am avut nevoie de ele în ultimul an le putem da iar dacă se va întampla în viitor să avem nevoie de ele putem împrumuta
       d) Dacă e un obiect ce poate fi cumpărat din apropiere sau pentru o sumă modică de bani, nu e nevoie să-l păstrăm just in case...

Acestea sunt cazurile pe care eu le-am identificat în mintea mea și a celor din familie, pentru că nu sunt doar lucrurile mele în casă. Poate voi descoperiți și altele, mi-ar placea să le aflu și pot fi utile și altora în acest proces.

Vor urma niște articole de descriere a ceea ce am reușit să fac și a concluziilor și demitizării șabloanelor pe care la un moment dat și eu le-am avut și eu despre ce este și mai ales ce nu este minimalismul și care e diferența fundamentală față de metoda KonMari.

O zi minunată, oriunde v-ați afla!

luni, 2 octombrie 2017

Cum învățăm să luăm decizii sănătoase

Despre corelația dintre visuri și decizii

Aseară am ascultat ca la gura sobei o poveste de viață incredibilă a unui om drag.

Și m-a făcut să meditez adânc asupra însemnătății pe care o dăm încă de mici viselor și apoi visurilor. Și la ce efect are acest fapt asupra deciziilor majore pe care le luam ulterior în viață.

joi, 1 iunie 2017

Provocarea minimalismului (IV)

30 de zile de minimalism: săptămâna 4

Ziua 22: Reorganizarea dulapului mamei

Am început a patra săptămână reorganizând după metoda KonMari dulapul mamei. A fost o experiență interesantă privind din afară lucrurile altei persoane dar cred și știu că și ea privind ce fac și discutând a trecut prin niște revelații referitoare la obișnuițele ei și cum pot fi ele schimbate într-un mod mai practic, simplu și eliberator.

miercuri, 17 mai 2017

Provocarea minimalismului (II)

30 de zile de minimalism: săptămâna 2

Ziua 8: Eliberarea spaţiului şi pregătire pentru organizare

A doua săptămână a început cu provocarea lipsei de timp, însă la final ce am realizat în această zi a fost exact un pas uriaş în direcţia pe care mi-o doream, câştigarea de spaţiu în casă.
Ce am făcut?

vineri, 12 mai 2017

Provocarea minimalismului (III)

30 de zile de minimalism: săptămâna 3

Ziua 15: Decimarea colecţiilor de alimente (I)

În a treia săptămână mi-am găsit motivaţia în metoda cu aruncatul unui număr de obiecte crescător în fiecare zi, aşa că am decis să atac colecţiile alimentare din cămară şi sertare. Mai precis pungile cu seminţe, nuci şi fructe deshidratate ce constituie gustarea cea mai uşor de cărat şi consumat pentru noi.

vineri, 5 mai 2017

Provocarea minimalismului (II)

30 de zile de minimalism: săptămâna 2

Ziua 8: Eliberarea spaţiului şi pregătire pentru organizare

A doua săptămână a început cu provocarea lipsei de timp, însă la final ce am realizat în această zi a fost exact un pas uriaş în direcţia pe care mi-o doream, câştigarea de spaţiu în casă.
Ce am făcut?

joi, 27 aprilie 2017

Un experiment de curăţare a mediului şi minţii: minimalismul (I)

30 de zile de minimalism: săptămâna 1

A trecut exact o săptămână de la articolul în care mi-am propus, mai în glumă, mai în serios această provocare. Şi cum cea mai eficientă metodă de a lua o decizie (autoimpunându-ţi-o) este să ai un martor, am ales să am chiar mai mulţi făcându-mi publice intenţiile.
Aşa că iată-mă joia trecută în drum spre casă şi pentru că îmi plac lucrurile „rotunde” mă gândeam să încep cu 1 mai să fie frumos. Instantaneu a venit alt gând: amânare.

joi, 20 aprilie 2017

10 motive pentru a deveni minimalist

Despre piramida trebuinţelor şi minimalism

După cum am promis în articolul anterior aveam de gând să vorbesc despre minimalism. Însă dimineaţă am avut nişte experienţe ce m-au dus cu gândul la Piramida trebuinţelor a lui Abraham Maslow. Într-o dimineaţă rece cu ninsoare, ce-şi doreşte un nefumător obligat să înghită nori de fum în spatele unui fumător care merge de pe o parte pe alta a străzii? Aer curat.

miercuri, 19 aprilie 2017

Cum să găsim partea pozitivă a vieţii

Despre conştientizare şi puterea învăţării

Cu scuzele de rigoare pentru îndelunga absenţă, simt că am revenit alt om. Sau cel puţin altă versiune a mea.
Viaţa nu stă pe loc, lucrurile se întâmplă fie că vrem noi sau nu, şi cel mai important lucru până la urmă este dacă reuşim să învăţăm ceva din asta. Să găsim răspunsuri la întrebări pe care poate nici nu le-am pus doar pentru că vin din alt unghi decât cel în care suntem obişnuiţi să încadrăm lumea sau să ştim cum să acţionăm diferit data viitoare.

luni, 6 februarie 2017

10 moduri de a practica aprecierea

Secretul pentru schimbarea percepţiei realităţii: aprecierea

Mi-am petrecut ultimele două zile făcând lucruri pe care nu le-am mai făcut demult sau care mă fac de obicei să nu stau confortabil. Am ieşit din cutie cu alte cuvinte.
Acum ceva vreme, consecinţa ar fi fost un nivel crescut de stres interiorizat şi exteriorizat, însă am fost foarte surprinsă să constat că efectul a fost exact pe dos.

miercuri, 18 ianuarie 2017

10 idei practice pentru a fi eficient şi productiv

Despre eficienţă şi productivitate ca mijloace, nu ca scop în viaţă

Una din direcţiile pe care mi-am propus să le urmez în acest an este minimalismul.
În sensul că îmi doresc şi fac zilnic paşi spre filtrarea mediului exterior şi interior, eliminarea lucrurilor şi noianului de informaţii interesante ce mă bombardează dar nu le pot face faţă şi nici nu doresc să devin un roboţel care învaţă orice, oricând şi oricât chiar dacă asta mă face fericită.
Vreau mai mult spaţiu mai curat în casă, planuri mai clare, linişte interioară mai multă.

joi, 12 ianuarie 2017

10 paşi pentru eliminarea dezordinii din mintea şi viaţa noastră

Tot în spiritul începerii noului an „pe o foaie albă, curată” sub toate aspectele, m-am gândit să atac subiectul dezordinii.

De mult mă lupt cu limitările limbii române pentru că dacă în engleză spui „junk” sau „clutter” toată lumea înţelege că sunt nişte concepte mult mai largi decăt traducerile româneşti „gunoi” şi „dezordine”.

marți, 10 ianuarie 2017

Obiceiuri sănătoase la început de an!

Hello 2017!

La mulţi ani cu sănătate tuturor şi fie ca anul  în care am păşit să fie cel mai bun an din viaţa voastră!

Ştiu că de obicei rezoluţiile de început de an se fac înainte de Revelion, însă cumva, din experienţa mea şi a altora am văzut de-a lungul timpului că există tendinţa ca şampania festivă să le împrăştie ca pe nişte bule şi motivaţia şi acţiunile pornite în forţă să se piardă repede...

luni, 26 decembrie 2016

Metode simple de a pune ordine... în subconștient

De Sărbători nimeni nu vrea să audă de diete. Sau de orice principii sănătoase legate de mâncare. Așa că, tematica de azi se va adresa sănătății prin intermediul curățării și modelării spațiului în care locuim.

miercuri, 21 decembrie 2016

Reţete de Sărbători fără zahăr adăugat

După cum am promis, revin cu cele două reţete cu care ne vom delecta noi de aceste Sărbători. Împreună cu experimentul „fără zahăr adăugat”.

Aş putea să trec în extreme vegane sau de altă natură, însă acest blog nu asta îşi propune. Vreau să împărtăşesc din experienţa mea proprie, de multe ori făcând şi eu acelaşi lucru în rând cu cititorii pentru că este un blog de transformare

luni, 7 noiembrie 2016

De ce este important şi sănătos să ne reinventăm continuu?

Reinventarea nu e doar o modă care alungă plictiseala ci o cale de evoluţie în viaţă

Obişnuiţi să vă mai uitaţi la albume vechi cu voi şi să spuneţi „vai cum arătam atunci, vai ce vremuri...” ?

De când urmez cursul de inteligenţă emoţională al lui Zoltan Vereş imi petrec multe momente altfel moarte gândindu-mă la cum eram, prin ce etape am trecut să devin ceea ce sunt, ce decizii bune sau proaste am luat în viaţă şi care au fost consecinţele lor, ce pot şi ce nu pot să schimb eu personal în aspectele diverse ale vieţii mele şi celor din jur.

vineri, 28 octombrie 2016

Simplu, rapid, sănătos şi miroase frumos!

Într-o seară a fost o prietenă la mine în vizită şi a mers la baie. După vreo 10 minute m-am dus după ea să văd de ce nu mai vine, dacă a păţit ceva. Şi am găsit-o teribil de intrigată şi căutând fervent cu privirea şi mâinile prin toată baia.
„Unde ţii odorizantul ăsta care mirose ca un grapefruit proaspăt că nu văd nimic la tine în baie şi nu înteleg de unde vine mirosul aşa de fresh ??!!!”

Secretul e foarte simplu.

marți, 18 octombrie 2016

Obiceiul bun al săptămânii: igiena dentară şi zâmbetul sănătos

Gândul săptămânii

Nu toate zilele sunt la fel...
Unele sunt însorite, altele aduc nori afară sau în inimile noastre. Asta nu înseamnă că trebuie ca tot timpul să fie la fel, doar bine. Lumea şi viaţa sunt construite din dualităţi (lumină – întuneric, zi – noapte, cald – rece, interiorizat – exteriorizat, etc). Nici una din aceste elemente nu ar exista în absenţa celuilalt şi sunt puse şi în lumină şi mai ales echilibrate de elementul opus.

luni, 10 octombrie 2016

Raza de inspiraţie a săptămânii (2)

Gândul săptămânii

Inspiraţia nu e neapărat ceva ce te lasă cu un zâmbet larg pe faţă. Există şi alt gen, atunci când viaţa nu e aşa roz şi se adună norii şi n-ai umbrelă. Şi apare un prieten care îţi dă un sfat ce face ca totul să se schimbe. În termeni literari, asta se numeşte speranţă. Eu numesc asta ajutorul potrivit la timpul potrivit

miercuri, 5 octombrie 2016

Să trăim în culori...


Aseară, la Incubator107 am avut o experienţă plină de culoare şi de bucurie pe care simt nevoia să o continui în scris...

Vreau în primul rând să-i mulţumesc Codruţei Beu care a organizat o atât de inspirată şi reuşită călătorie de autocunoaştere la atelierul de Mindfulness prin culoare dar şi celor prezenţi acolo care fie prin ce ne-au împărtăşit, fie doar prin simpla prezenţă au creat o atmosferă caldă de socializare şi sinceritate prin joacă.
Da, suntem adulţi însă nu-i aşa că a fost o senzaţie extraordinară să ne simţim din nou copii?