Cât
zahăr folosim în prăjituri?
Vin
Sărbătorile şi sportul naţional feminin din această ultimă săptămână e „ştafeta
reţetelor”. Adică spune-mi ce prăjituri faci că de ale mele s-a săturat
familia.
De-a
lungul timpului am avut tot felul de experienţe cu ştafeta asta. Iniţial
colecţionam reţete pentru că sunt o persoană imaginativă şi doar citind
ingredientele îmi ploua în gură.
Apoi, când să le prepar constatam că aveau
nişte cantităţi total ieşite din limitele bunului simţ şi al necesarului la
anumite ingrediente cum ar fi în principal ouăle şi mai ales zahărul. Unele
aveau o grămadă de zahăr şi în blat şi altă grămadă de zahăr şi în cremă. E ca
şi când ai unge mierea pe o felie de cozonac în loc de o felie sarată de pâine
cu unt.
Aşa
că încet-încet am tot tăiat din zahăr şi am constatat că prăjiturile nu îşi
pierdeau gustul, din contră, cu cât era mai puţin zahăr se puteau identifica şi
celelalte ingrediente.
Ultimele
experienţe le-am avut cu turta dulce. Am primit de la naşa o reţetă de turtă
dulce norvegiană cu ghimbir. Primul lucru pe care l-am făcut a fost sa tai din
zahăr.
A
ieşi prea dulce.
Următoarea
tură am mai tăiat din zahăr şi oricum pentru că era şi cu zahăr alb şi cu brun
le-am înlocuit cu zahăr brut, jumătate cantitatea iniţială.
A
ieşit prea dulce.
Le-am
făcut apoi cu făină fără gluten combinată cu făină integrală de secară şi am
înjumătăţit şi ce rămăsese din zahăr, adică am ajuns la 50 g de zahăr pentru 2
cutii pline.
A
ieşit prea dulce.
Asta
e părerea invitaţilor, pe care i-am pus să guste, oameni care mănâncă dulce pe
pâine oricând şi oricât.
Concluzia?
Următoarea
tură va avea doar miere şi zero zahăr...
Dar
ce-i de fapt cu zahărul ăsta de e aşa de controversat?
Macronutrienţii
(cei care ne dau energia folosită de corp) sunt carbohidraţii, proteinele şi
lipidele.
Carbohidraţii
sunt alcătuiţi din una sau mai multe molecule de zahăr. Oriunde vedeţi pe o
etichetă terminaţia „-oză” înseamnă o formă de zahăr.
Carbohidraţii simpli sunt glucoza, fructoza (în fructe) şi galactoza (în lapte), la care se adaugă maltoza (în biscuiţi şi caramel), sucroza (zahărul de masă) şi lactoza
(=glucoză+galactoză)
Observaţie: intoleranţa la
lactoză denotă lipsa enzimei care rupe molecula de galactoză de cea de glucoză
Carbohidraţii complecşi sunt:
a) Glicogenul = forma de depozitare a glucozei la animale şi oameni, stocată în ficat şi în muşchi
b) Amidonul = forma de depozitare a glucozei la plante (legume cu boabe, cartofi, paine)
c) Fibrele = formele nedigerabile ale plantelor (enzimele umane nu pot rupe lanţuri de zahăr, de exemplu celuloza)
Pe
lângă aceste forme naturale de zahăr, în majoritatea produselor din rafturile
magazinelor întâlnim şi o gamă largă de îndulcitori artificiali, cum ar fi : zaharina (de 200-700 de ori mai dulce
decât zahărul), aspartamul (de 60-200
de ori mai dulce), acetsulfam-k (de 200
de ori mai dulce), sucraloza (de 600
de ori mai dulce), sugar alcohols (manitol,
xilitol, sorbitol)
Variante
mai bune de îndulcitori sunt ştevia,
scorţişoara şi cocosul, de evitat
fiind siropul de agave care conţine
cel mai mare procent de fructoză (95%)
De ce e fructoza mai „rea”
decât zahărul de masă?
Primul
aspect la care mă refer e cel „mai puţin rău” şi anume fructoza naturală din
fructe.
Un
fruct natural stors pentru suc devine o absolută bombă glicemică. Singura
modalitate prin care se poate diminua efectul zahărului este ca fructul să fie
consumat întreg, cu cât mai multe fibre ce încetinesc absorbţia acestuia în
sânge.
De
aceea dacă vreţi un suc proaspăt stors, macar adăugaţi în el şi pulpa fructului
şi teoretic îndoiţi-l cu apă. Sau măcar beţi un pahar cu apă lângă el.
A
doua variantă este fructoza ca şi îndulcitor artificial din produsele prelucrate
(bauturi răcoritoare, cereale de mic-dejun, produse de panificaţie, dulciuri,
biscuiţi, alimente pentru copii şi medicamente, şi mai ales pe post de
conservant alimentar)
Din
cauza faptului că până acum câţiva zeci de ani consumul zilnic de fructoză era
o mică fracţiune din ce este azi, organismul nu s-a adaptat pentru a o
transforma eficient. Ficatul are o capacitate limitată de metabolizare şi
stocare a glucozei, iar când această capacitate zilnică este depăşită (şi
glicogenul nu este consumat de exemplu prin efort fizic sau intelectual), uşile
se închid şi restul va deveni depozit de grăsime. Astfel, o mare parte a
fructozei se transformă direct în trigliceride, care duc la fenomene cum ar fi
ficatul gras şi probleme cardiovasculare cum ar fi depunerea placilor de aterom
pe artere.
Studii
efectuate in Suedia pe copii şcolari au arătat o strânsă legatură între
consumul de fructoză (în special din băuturi dulci) si nivelul colesterolului
rau (LDL).
Deasemenea
un studiu de la UCLA a demonstrat corelaţia între consumul de fructoză şi
scăderea capacităţilor cognitive (memorie şi învăţare)
Soluţii:
1) Reducerea consumului de alimente ce conţin îndulcitori artificiali, ideal spre eliminarea lor din alimentaţie
2) Înlocuirea gustărilor dulci cu „calorii goale” cu fructe şi legume proaspete (întregi, felii sau beţişoare)
3) Limitarea porţiilor de băuturi dulci şi diluarea lor cu apă (dacă vorbim de sucuri din fructe proaspăt stoarse)
4) Zahărul este una dintre substanţele ce provoacă adicţie însă nu este un element din necesarul nutritiv zilnic. De aceea, reducerea drastică a consumului corelată cu limitarea numărului de mese la 3-5 la intervale fixe şi creşterea consumului zilnic de fibre duce în timp la reducerea dependenţei şi la normalizarea „cererii”
Un exemplu de masă nutritivă cu aport de fibre şi lipide sănătoase este următorul (eu o consum în dimineţile de servici):
150 ml lapte de migdale /
cocos / orez / etc
150 ml apa fierbinte
1 banana tăiată felii
1 linguriţă cacao naturala
(neîndulcită)
Câte 1-2 linguriţe din diverse
seminţe (migdale, caju, fistic, floarea soarelui, bostan, alune de padure,
seminte de pin, etc)
Se amestecă toate în blender şi după ce se pun întrţo cană mare sau un bol se adauga 2 linguriţe de seminţe de chia şi susan şi se lasa 5-10 minute sa se umfle seminţele pentru ca fibrele să-şi îndeplinească misiunea de a încetini metabolizarea fructozei.
Voi reveni cu două reţete delicioase de Sărbători, în varianta mai sănătoasă, cu zero zahăr...
Se amestecă toate în blender şi după ce se pun întrţo cană mare sau un bol se adauga 2 linguriţe de seminţe de chia şi susan şi se lasa 5-10 minute sa se umfle seminţele pentru ca fibrele să-şi îndeplinească misiunea de a încetini metabolizarea fructozei.
Voi reveni cu două reţete delicioase de Sărbători, în varianta mai sănătoasă, cu zero zahăr...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu